Care sunt factorii de risc cardiovasculari – part 3

Bun găsit și în partea a treia a materialului despre factorii de risc pentru infarct și bolile cardiovasculare! Îți voi spune în continuare că problemele dentare pot afecta arterele inimii, iar grăsimile nu sunt chiar atât de rele pe cât s-a crezut și că sedentarismul este chiar mai dăunător decât fumatul. Stai cu mine până la final când îți voi spune ce investigații și analize speciale să faci pentru a afla care este riscul tău și ce acțiuni concrete, alimente și suplimente te pot ajuta să reduci acest risc pentru a te bucura cât mai mult timp de o inimă sănătoasă.  

Sunt Cezar, cardiologul care te ajuta să-ți iei sanatatea în propriile mâini, dar ține cont că acest video are doar scop educativ și informațiile furnizate nu trebuie să înlocuiască un consult medical.

Sedentarismul

Cât de rău este să nu faci mișcare? Probabil cel mai rău lucru pentru sănătatea ta, chiar mai rău decat fumatul, conform unui studiu amplu care a analizat datele culese de la peste 120000 de pacienți din 1991 până în 2014. 

Inițial participanților la studiu li s-a măsurat condiția fizică printr-un test de efort, iar apoi au fost împărțiți în funcție de rezultate în 5 categorii: condiție fizică foarte slabă, sub medie, peste medie, foarte bună și excelentă, după care subiecții au fost urmăriți timp de mai mulți ani luându-se în calcul și alți parametri: fumatul, consumul de alcool, bolile cronice: diabet, hipertensiune etc.

Rezultatele statistice au demonstrat că cei din grupul cu cea mai slabă condiție fizică au avut un risc să moară prematur de 500%, adică de cinci ori mai mare față de cei bine antrenați. Conform aceluiași studiu, fumătorii au avut un risc cu 40% mai mare decât nefumătorii să moară prematur. În concluzie un fumător activ, cu o condiție fizică bună, are mai puține șanse să moară prematur decât un nefumător sedentar cu o condiție fizică foarte slabă.

Autorii studiului au remarcat că diferențele dintre cei sedentari și cei activi sunt mult mai evidente la vârstele înaintate, mai ales dacă au și patologii, deci este cu atât mai important să faci mișcare cu cât ești mai în vârstă și cu cât ai mai multe boli cronice.

Igiena orală

Problemele dentare, gingivale, abcesele, infecțiile din cavitatea orală reprezintă surse continue de microbi și toxine care intră în circulația sanguină și pot ajunge în arterele coronare ale inimii. Acolo, aceste toxine atacă endoteliul, stratul intern al vaselor de sânge, produc stres oxidativ, radicali liberi și consumă foarte mulți antioxidanți accentuând procesul de ateroscleroză. 

Mai multe studii au arătat că există o incidență crescută a bolilor cardiovasculare la cei cu igienă orală precară

Dacă ai astfel de probleme, nu le mai amâna, chiar dacă serviciile de medicina dentară sunt uneori costisitoare. Te asigur că un infarct miocardic este mult mai scump. 

Grăsimile

Timp de mai multe decenii, cardiologii din toată lumea au fost învățați să le recomande pacienților evitarea grăsimilor saturate ca fiind o cauză importantă a bolilor de inimă. Grăsimile saturate sunt acele grăsimi solide la temperatura camerei, în general de origine animală, dar nu numai: unt, smântână, ouă, slănină, unt de cocos. Aceste recomandări au dus la creșterea consumului carbohidraților și alimentelor degresate, iar ca și o consecință nivelul de obezitate, diabet și în general starea de sănătate a populației s-au înrăutățit. Studii recente nu au reușit însă să demonstreze nicio legătură directă între consumul de grăsimi saturate bogate în colesterol și riscul de infarct miocardic sau alte boli cardiovasculare. 

Colesterolul este extrem de important pentru organism, menține integritatea și fluiditatea membranelor celulare și servește ca precursor pentru sinteza multor substanțe cum ar fi acizii biliari, vitamina D, hormonii steroizi: cortizolul, testosteronul și estrogenii. De asemenea, grăsimile ajută și la absorbția vitaminelor liposolubile A, E, D, K extrem de importante pentru sănătatea inimii. Unele persoane care nu consumă deloc grăsimi au probleme biliare, deficite ale vitaminelor liposolubile, și  nivelul de colesterol crescut în sânge tocmai pentru că ficatul lor este forțat să-l producă mai mult pentru că nu-l primește din exterior. 

Grăsimile sunt cele mai blânde din punct de vedere metabolic, adică nu cresc insulina sau rezistența la insulină – una din principalele cauze ale inflamației care atacă arterele. Insulina este un hormon de depozitare și te îngrași pentru că ai insulina crescută. NU te îngrași pentru că mănânci grăsimi, la fel cum nu devii albastru dacă mănânci mure. 

Spune-mi mai jos în comentarii dacă tu consumi grăsimi și ce părere ai despre alimentele degresate și nu uita să-mi dai un like dacă-ți place ceea ce vezi.

Eu, spre exemplu, consum foarte multe grăsimi. iar nivelul meu de colesterol este în parametri normali. 

Singurele grăsimi care s-au dovedit a fi nocive și care ar trebui evitate sunt uleiurile industriale mai ales dacă sunt preparate termic (adică prăjelile) și grăsimile trans – hidrogenate – cum ar fi margarina.

Dacă-ți plac totuși prăjelile îți recomand să folosești ulei de cocos care conține mai multe grăsimi saturate ce sunt mai rezistente la temperaturi înalte. 

Deficitul de vitamina D

Petrecem din ce în ce mai mult timp în mediu închis, atât iarna cât și vara și se estimează că 70% din oameni au deficit de Vitamina D. Vitamina D este extrem de importantă pentru că echilibrează activitatea sistemului imunitar scăzând inflamația generalizată – adică războiul intern care afectează arterele producând ateroscleroza. Vitamina D este un reglator al genei reninei, o substanță de bază a sistemului nervos simpatic de “luptă sau fugi”, iar dacă vitamina D este scăzută, renina este crescută ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, deficitul de Vitamina D afectează și transportorul glucozei în celule crescând rezistența la insulină și riscul de obezitate și diabet.  

Vitamina D mai are rol protector și prin faptul că îmbunătățește calitatea somnului, starea de spirit, combate depresia și reglează hormonii steroizi, testosteronul și estrogenii.  

Numeroase studii au demonstrat că cei care au deficit de Vitamina D au un risc crescut de infarct, iar prevalența este crescută mai ales în sezonul rece,  așa că fă-ți analizele și dacă ai și tu un nivel scăzut suplimentează adecvat. Iar când iei vitamina D ia neapărat și vitamina K2 – MK7 – pentru că aceasta va ajuta la transportul Calciului în oase pentru a nu se depune în țesuturile moi și în artere.

Deficitul de Magneziu

Magneziul este unul dintre cele mai importante elemente din organism, indispensabil în peste 600 de reacții esențiale pentru corpul uman: menținerea stabilității electrice a fiecărei celule, reglarea sistemului nervos, producerea energiei la nivel mitocondrial, crearea și repararea ADN-ului, contracția și relaxarea musculară, menținerea normală a presiunii sângelui și ritmului cardiac. Practic nu există boală care să nu fie asociată cu un deficit de magneziu. 60% din cantitatea totală se găsește în oase, iar restul în celelalte țesuturi și doar 1% se găsește în sânge și din această cauză deficitul de Magneziu nu poate fi diagnosticat prin analizele obișnuite, decât atunci când este foarte grav, astfel majoritatea oamenilor suferă fără să știe acest fapt. Un nivel normal de Magneziu ajută la reglarea tensiunii arteriale, reduce rezistența la insulină, combate inflamația, îmbunătățește calitatea somnului reducând astfel riscul de infarct și alte boli cardiovasculare. 

Guta

Un alt factor de risc important pentru infarct este guta, cauzată de nivelurile ridicate de acid uric în sânge. Acidul uric este un deșeu metabolic ce trebuie eliminat prin urină, dar atunci când producția este prea mare sau rinichii sunt afectați și-l excreta prea puțin, se poate acumula, formând cristale ascuțite ce se depun pe incheieturi, tendoane și țesuturile moi, produc inflamație generalizată și ateroscleroză. Astfel, bolile renale, deshidratarea, consumul exagerat de carne roșie, în special de vânat, consumul excesiv de alcool, mai ales bere, tării și băuturile îndulcite, în special cu fructoză, determină un risc crescut de a dezvolta gută și boli cardiovasculare

Obezitatea

Există mai multe tipuri de obezitate: pe deoparte, persoanele active au o masă musculară relativ dezvoltată, iar grăsimea excesivă se depune în țesutul muscular și NU este chiar atât de nocivă. În schimb, persoanele sedentare, care NU au masă musculară, nu au unde depune grăsimea excesivă, decât în jurul organelor interne, pe ficat, pancreas sau inima, rezultând aspectul de “slab cu burtă” – care este cel mai dăunător. Obezitatea viscerală, adică grăsimea pe organe – este atunci când circumferința taliei este de peste 80 cm la femei și 94 cm la bărbați – sau jumătate din înălțimea persoanei și reprezintă unul dintre cei mai gravi factori de risc pentru infarct și boli cardiovasculare. 

În cazul în care ai foarte mulți dintre acești factori de risc îți recomand să efectuezi mai multe investigații și analize, atât pe cele standard cum ar fi: electrocardiograma, ecografia cardiacă, abdominală, analizele de sânge obișnuite: hemoleucograma, glicemia, colesterolul, trigliceridele care, atenție pot fi timp de mulți ani în parametri normali, chiar dacă boala există și progresează, de aceea cere medicului tău și următoarele investigații mai speciale care pot detecta eventualele probleme mult mai devreme:

  • Hemoglobina glicată
  • Indicele HOMA – rezistența la insulină
  • Lipoproteina a si Apolipoproteinele A1 si B 
  • Proteina C reactivă
  • Homocisteina 
  • Vitamina D
  • Computer tomografie cardiacă pentru evaluarea depunerilor de calciu de pe arterele coronare

Dacă toate aceste investigații îți arată că ai un risc crescut, nu mai amâna și pune în practică cât mai multe din următoarele acțiuni preventive:

1. Redu nivelul de stres și rezolvă-ți problemele psihologice prin psihoterapie

2. Scapă de kilogramele în plus

3. Renunță la zahăr!

4. Ține tensiunea arterială în limite normale!

5. Fă post intermitent!

6. Renunță la fumat! 

7. Evită consumul excesiv de alcool!

8. Stai cât mai mult în aer liber și la lumină naturală!

9. Dormi 7-8 ore pe noapte!

10. Fă sport regulat!

11. Fă grounding cât mai des – adică intră în contact direct cu pamantul!

12. Rezolvă-ți problemele dentare!

13. Înconjoară-te de un anturaj pozitiv și râzi cât mai des!

14. Gătește acasă din alimente de bază, integrale, neprocesate!

15. Consumă alimente bogate în fibre, vitamine și minerale cum ar fi legumele și salatele verzi!

16. Consumă grăsimi sănătoase: nuci, semințe, ulei de măsline, ulei de peste!

17. Consumă cât mai des alimente care subțiază sângele: ceapă, usturoi, hrean, ghimbir, turmeric! 

18. Consumă cu moderație proteine de origine animală din surse curate!

19. Consumă fructe cu moderație dar nu foarte dulci și evita sucurile – chiar dacă sunt naturale!

20. La nevoie ia și suplimente cu Coenzima Q10, Vitamina D, Vitamina K2, Vitamina C, Magneziu și celelalte vitamine și minerale din care ai deficit.

Fă cât mai multe din aceste acțiuni și cu siguranță riscul tău cardiac se va reduce considerabil si te vei putea bucura de o inima mai tanara si sanatoasa pentru mai mult timp 

 Îți mulțumesc că susții prin interesul acordat acest proiect educational!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *