Care sunt factorii de risc cardiovasculari – part 1

Într-un material anterior îți spuneam că cei mai mari ucigași de pe planetă sunt infarctul miocardic și bolile cardiovasculare, dar nu te aștepta ca în acest video să te cert și să-ți spun să renunți la  toate plăcerile vieții: La urma urmei, ce e viața fără plăceri? Vorba unui pacient de-al meu: domn doctor dacă nu mai am voie să mănânc, să beau și să f**, la ce să mai trăiesc?

Riscul de a face o anumită boală este o combinație dintre mai mulți factori, unii agresivi, alții protectori. Cu cât proporția factorilor agresivi este predominantă în defavoarea celor protectori, cu atât riscul este mai mare, iar eu îți voi spune care sunt factorii agresivi, care sunt cei protectori și cum poți echilibra balanța în favoarea ta pentru a te bucura cât mai mult timp și fără prea multă suferință de acest dar minunat care este viața.

Îți voi spune cum te influențează temperamentul agresiv, istoricul familial, problemele dentare, dezechilibrul hormonilor sexuali, lipsa de somn, consumul excesiv de zahăr, deficitul de magneziu și de vitamina D. Îți voi spune cum dăunează, dar atenție și ce beneficii au alcoolul și fumatul și cum poți diminua efectele negative atunci când ai exagerat cu un anumit viciu. Îți voi arăta că grăsimile nu sunt chiar atât de rele pe cât s-a crezut, iar la final o să-ți prezint o lista de alimente și suplimente pentru a avea o inimă mai sănătoasă. Vreau să-ți ofer soluții ușor de pus în practică și nu regimuri sau diete utopice pe care, nici măcar doctorii care ți le recomandă nu le pot respecta.

Dar ca să înțelegi mai bine un principiu fundamental al vieții, îți voi spune mai întâi o mică istorioară:

În antichitate a existat un rege Mithridates al VI-lea, care a domnit peste regatul Pontului (Marea Neagră și Turcia de astăzi) și care a fost unul dintre cei mai redutabili adversarii ai romanilor. În acele vremuri erau la modă asasinările prin otrăvire, iar în copilărie, după ce tatăl său a fost ucis, Mithridates a fugit în sălbăticie unde a stat ascuns timp de 7 ani. Acolo a reușit să-și creeze o rețetă din peste 50 de plante otrăvitoare din care își administra zilnic câte o doză mică, devenind astfel imun la otrăvire.

Ulterior, când a revenit la conducerea regatului a reușit să reziste multor încercări repetate ale adversarilor de a-l asasina, asta și datorită faptului că Mithridates ținea în dormitorul său și câteva animale de companie: un taur, un cal și un cerb, care ar fi simțit și l-ar fi alertat dacă cineva s-ar fi apropiat de el în somn.

A rezistat astfel la conducerea regatului timp de peste 50 de ani și a încurcat serios planurile de expansiune a Republicii [Imperiului] Romane, iar, în final, când în sfârșit a fost înfrânt de generalul Pompei, a încercat să-și ia viața înghițind otravă, dar bineînțeles că nu a reușit pentru că era imun… Până la urmă a rezolvat problema prin metoda cea mai simplă: ordonând gărzii sale de corp să-l ucidă cu sabia. 

Poate te întrebi ce rost are această istorisire într-un material despre factorii de risc cardiovasculari. 

Ce vreau să spun este că nimic nu este bun sau rău în sine, iar organismele se adaptează și devin mai rezistente în fața factorilor agresivi. Otrava este dată de cantitate, iar în anumite doze ne poate face chiar mai rezistenți. Dacă vrei să afli mai multe despre acest principiu biologic, îți recomand cartea Antifragil de Nassim Taleb.

Sunt Cezar, medic cardiolog și menirea mea este să te conving că prevenția este mult mai eficientă și importantă decât tratamentul, iar medicamentele în general nu rezolvă cauzele bolilor, ci maschează problema pe moment, dar în timp produc efecte adverse ce devin evidente mult mai târziu. Bolile de inimă pot fi prevenite aproape în totalitate și vreau să te ajut și pe tine să înțelegi asta și să-ți iei sănătatea în propriile mâini. 

În continuare voi folosi termeni precum ateroscleroză, endoteliu, plăci de aterom, angină pectorală sau infarct pe care i-am explicat într-un material anterior.

Factorii de risc cardiovasculari – care afectează atât inima, cât și vasele de sânge, au fost împărțiți în mod convențional în două categorii:

  • nemodificabili, pe care nu-i putem controla, cum ar fi istoricul familial, sexul masculin și vârsta înaintată
  • și factori modificabili, pe care îi putem influența prin schimbarea stilului de viață, cum ar fi stresul, fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă, diabetul, obezitatea, igiena orală, hipertensiunea, LDL-colesterolul sau sedentarismul.

Hai să-i luăm pe rând și să începem cu factorii considerați nemodificabili. 

VÂRSTA

Studiile arată că 80% dintre persoanele care mor de inimă au peste 65 de ani deoarece cu trecerea timpului țesuturile se degradează, dar totodată știm că nu toți oamenii îmbătrânesc la fel. Vârsta din actul de identitate nu e tot una cu vârsta reală a organismului, care defapt e strâns legată de nivelul energetic celular. Cu cât celulele corpului pot produce mai multă energie, cu atât organismul se poate regenera pentru a se menține tânăr pentru mai mult timp. 

Dar cine produce energia celulară? 

În fiecare celulă există câteva sute sau mii de mici centrale electrice numite mitocondrii – care transformă glucoza și grăsimile în prezența oxigenului în energie. Un miliard de mitocondrii încap într-un bob de nisip, iar dacă ar fi să comparăm gram pe gram – mitocondriile produc până la de 50.000 de ori mai multă energie pe secundă decât soarele și poate de aceea roboții din filmul Matrix foloseau oamenii în centralele lor electrice pentru a-și asigura energia.

Celulele cu mari nevoi energetice precum neuronii, celule imunitare sau celulele mușchiului cardiac au cele mai multe mitocondrii, dar cu timpul numărul și calitatea acestora scade, reducându-se astfel și energia celulară – asta însemnând defapt procesul de îmbătrânire. Dacă vrei să încetinești acest proces degenerativ trebuie să ai grijă de mitocondrii. 

Cum poți face asta? Cum poți avea mai multe mitocondrii sănătoase pentru mai mult timp?

Răspunsul este mai amplu, dar iată pe scurt câteva sugestii ale oamenilor de știință: fă post negru intermitent, fă grounding (adică intră în contact cu pământul), asigură-ți un somn suficient și de calitate, fă antrenamente intense pe intervale, expune-te ocazional la frig, mănâncă sănătos și diversificat pentru a-ți asigura toți nutrienții.

Un alt factor de risc considerat nemodificabil este SEXUL MASCULIN. 

Cu toate că mai nou și ăsta poate fi modificat.

Studiile arată că bărbații pot avea boală cardiacă cu 10 ani mai devreme decât femeile, adică înainte ca acestea să intre la menopauza, după care, riscul se egalizează. Inițial s-a considerat că testosteronul ar fi de vină, mai ales că la fel ca oricare alți mușchi, celulele cardiace au receptori pentru testosteron și s-a observat că animalele de laborator cărora li se administrează testosteron au inima mărită, iar sportivii care se dopează cu testosteron dezvoltă hipertensiune arterială și au risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. 

Însă alte studii au arătat că mai ales un nivel scăzut de testosteron crește riscul bolilor cardiovasculare, iar un nivel optim are rol protector. Majoritatea bărbaților de astăzi au un nivel mai scăzut decât tații și bunicii lor și de aceea ar fi bine ca fiecare să-și facă analize și dacă testosteronul este scăzut să-l crească prin metode naturale.

De asemenea, și femeile care intră la menopauză precoce au un risc cardiovascular ridicat din cauza nivelurilor scăzute de estrogeni. Androgenii, hormonii masculini, estrogenii, hormonii feminini și cortizolul, hormonul de stres sunt hormoni steroizi și toți provin din colesterol trecând prin stadiul intermediar de PREGNEnolona/ progesteron. Iar progesteron înseamnă pro-gestație, este hormonul libidoului și al poftei de viață. 

Dar când ești stresat se produce mai mult cortizol și mai puțini hormonii sexuali crescând riscul cardiovascular. 

Deci în concluzie, aș putea spune că atunci când n-ai parte de iubire, inima suferă atât la propriu, cât și la figurat. 

Al treilea factor de risc nemodificabil este ISTORICUL FAMILIAL

Studiile arată că dacă unul din părinți a suferit un infarct miocardic, tatăl înainte de 55 de ani sau mama înainte de 65, ai și tu un risc mai ridicat. Eu însă consider că această predispoziție genetică este mai mică decât se crede și că defapt copii preiau de la părinți o anumită atitudine comportamentală.

Dacă părinții au fost anxioși, negativiști, pesimiști, conflictuali și-au manifestat sentimente de intoleranță, ură sau răzbunare, copii au învățat aceste comportamente care amplifică secreția substanțelor de stres ce otrăvesc organismul și atacă arterele. 

Dacă în mediul familial a existat o atmosferă tensionată și copilul a asistat la conflictele adulților, sistemul lui nervos învață acest mod de operare. 

Dacă și tu te-ai regăsit în această situație, vreau să-ți dau o veste bună și să-ți spun că poți reînvăța modul în care să reacționezi în situații stresante și că poți fi stăpânul propriilor tale emoții, așa cum spunea și psihoterapeutul austriac, supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste Viktor Frankl: Omului îi poate fi luat totul, dar nu și ultima dintre libertăți: aceea de a-și alege atitudinea în anumite circumstanțe, de a-și alege propriul fel de a fi.

Și acum hai să luăm pe rând factorii de risc mai ușor de corectat:

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

HIPER înseamnă crescut, iar tensiune înseamnă presiunea sângelui. Cu cât presiunea este mai mare în artere, cu atât agresează mai mult endoteliul, accelerând formarea plăcilor de aterom care îngustează vasul.

De cele mai multe ori Hipertensiunea Arterială nu are o cauză bine definită și de aceea a fost denumită esențială având mai multe grade în funcție de valorile găsite la măsurători. 

Atât timp cât sistemul tău nervos de apărare “fight or flight” – luptă sau fugi este băgat în priză din cauza emoțiilor negative, a anxietății, a fricilor subconștiente, sau traumelor psihologice rămase nerezolvate, rinichii secretă o substanță numită renină care stimulează formarea unei alte substanțe numită angiotensină (angio înseamnă vas – tensină – tensiune) .

Acest sistem are rolul de a ne ajuta să supraviețuim și să ieșim dintr-o situație temporară de impas, dar el nu este menit să fie activat permanent. La animale, stresul apare frecvent, dar durează puțin și este intercalat de perioade de calm. O gazelă, după ce este alergată prin savană, dacă scapă, în câteva minute paște liniștită, la om însă stresul este continuu. 

Unele medicamente pentru tensiune acționează prin blocarea acestui sistem la anumite nivele, dar soluția cea mai eficientă ar fi să încerci să nu-l mai activezi de la bun început, iar asta se poate face prin schimbări fundamentale ale stilului de viață, reducerea stresului și gestionarea înțeleaptă a emoțiilor negative: prin exerciții fizice, nutriție sănătoasă, activități relaxante, scădere în greutate, meditație, viață intimă, somn de calitate și psihoterapie.

Dar dacă nu reușești ții tensiunea în limite normale prin toate aceste metode, este foarte important să iei medicamentele prescrise de medic, care au și ele efecte adverse ce se vor vedea mai târziu, dar dacă rămâi cu tensiunea crescută efectele nerespectării tratamentului vor fi evidente mult mai devreme și asta uneori poate fi fatal. 

Sunt Cezar, cardiologul care te ajută să-ți iei sănătatea în propriile mâini și te invit să vezi în continuare și partea a 2-a a acestui material în care îți voi vorbi despre ceilalți factori de risc: diabetul, fumatul, alcoolul, problemele dentare, obezitatea, sedentarismul, guta, LDL colesterolul, deficitul de vitamina D sau Magneziu și alte vitamine sau minerale, iar la final îți voi da o lista cu alimentele și suplimentele care te pot ajuta să reduci la minim riscul de infarct și să ai o inimă tânără și sănătoasă pentru mai mult timp. 

1 thought on “Care sunt factorii de risc cardiovasculari – part 1”

  1. Pingback: Care sunt factorii de risc cardiovasculari – part 2 – Dr. Cezar

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *