De ce este zahărul dăunător pentru sănătatea ta?

Dacă în ultimii 20 de ani a fost plecat pe Marte și te-ai întors recent, e posibil să nu-i mai recunoști pe pământeni și vei observa niște transformări uriașe în comparație cu umanoizii din trecut. Asta pentru că majoritatea încă nu au aflat că zahărul este cea mai puternică otravă responsabilă de obezitate și multe alte probleme de sănătate.

Cum afectează glucoza sănătatea?

Glucoza, adică zahărul din sânge, este o molecula de care avem nevoie pentru producerea de energie, dar când este în cantitate prea mare devine toxică pentru că se leagă de proteine și le modifică structura și funcțiile.

Colagenul, una dintre cele mai abundente proteine din organism, se găsește în toate tesuturile, dar mai ales în tendoane, ligamente, cartilaje, fascii, piele și vasele de sânge și formează o plasă de rezistență în care sunt prinse celulele. Atunci când glucoza se leagă de colagen – se formează niște legături încrucișate, încâlcite care activează sistemului imunitar și apare inflamația generalizată.

De aceea, atunci când glicemia crește, tot organismul este afectat la cel mai mic nivel: spre exemplu în vasele de sânge se produc microtraumatisme ca și cum ai avea răni foarte mici pe interior. Aceste răni se cicatrizează, se măresc și formează plăcile de aterom (adică ateroscleroza) diminuând sau chiar blocând fluxul sanguin. Iar când scade circulația sângelui încep să sufere toate organele și sistemele:

Spre exemplu:

  • Este afectată retina și scade acuitatea vizuală, iar în final se poate ajunge la orbire,
  • Rinichii: nu mai reușesc să filtreze bine toxinele din corp – și în final se poate ajunge la dializă
  • Sistemul cardiovascular: apare hipertensiunea arterială sau infarctul miocardic
  • Creierul: accident vascular cerebral, demență sau Alzheimer
  • Sistemul imunitarboli autoimune, infecții și cancer

Toate aceste probleme apar insidios, treptat, de la cele mai fragede vârste, cu cât nivelul zahărului din sânge este mai crescut, chiar dacă la început analizele sunt în parametri normali. 

Ia gândește-te! Înainte să faci analize nu mănânci și glicemia îți poate ieși în parametri normali, însă dacă în viața de zi cu zi tu ronțăi câte ceva de dimineață până seara, glicemia ta va fi crescută în majoritatea timpului și începe să-ți atace corpul pe interior. 

Atenție, inflamația generalizată și ateroscleroza nu-i afectează doar pe cei supraponderali sau obezi, ci pe toți cei care mănâncă incontinuu, pe copiii și chiar și pe sportivii care consumă în exces suplimente sau geluri cu glucoză sau zahăr. 

Obezitatea și diabetul tip 2 sunt defapt vârful icebergului – la capătul spectrului, dar problemele apar la nivel celular cu mult mai devreme. 

Ce sunt CARBOHIDRAȚII?

Carbohidrații, denumite și zaharide, sunt cele mai răspândite molecule din natură alcătuite doar din carbon, hidrogen și oxigen și se împart în monozaharide, dizaharide și polizaharide.

Monozaharidele sunt cele mai simple forme de carbohidrați cum ar fi: glucoza, fructoza sau galactoza. Glucoza se găsește peste tot, fructoza în fructe, iar galactoza în lapte.

Dizaharidele sunt molecule formate din câte două monozaharide legate, spre exemplu: zahărul obișnuit e format dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză, iar lactoza este formată din galactoză și glucoză.

Polizaharidele sunt molecule mult mai mari – formate din câteva mii sau zeci de mii de monozaharide înlănțuite și împletite precum șiragurile de mărgele împletite. Cele mai cunoscute polizaharide sunt glicogenul, amidonul și celuloza. 

Glicogenul este forma de depozitare a glucozei în țesutul animalelor (în special în ficat și mușchi) și este corespondentul amidonului, forma de stocare a glucozei în plante care se găsește în cantități mai mari cartofi, orez sau porumb. 

Celuloza este cea mai abundentă moleculă de pe planetă, este tot o polizaharidă, formată din foarte multe molecule de glucoză și se găsește în pereții celulelor plantelor conferindu-le rezistență. 

Amidonul și glicogenul pot fi digerate de organismul uman, însă celuloza nu, și intră în compoziția fibrelor alimentare insolubile.

Atunci când mâncăm, moleculele mari de polizaharide, acestea nu pot fi absorbite direct, ci mai întâi sunt mărunțite de către enzimele digestive în porții din ce în ce mai mici până când se ajunge la stadiul de monozaharide care pot trece ușor în sânge. Astfel glucoza din polizaharide se absoarbe cu atât mai lent cu cât alimentul este mai aproape de forma sa naturală, eventual împachetat și în fibre. În schimb, monozaharidele se absorb aproape instant. 

De ce este important acest aspect?

Sângele e ca un tren de marfă ce nu poate fi supraîncărcat pentru că deraiază și trebuie descărcat constant. Dar dacă încărcarea lui este foarte rapidă apare problema.

INDICELE GLICEMIC

Indicele glicemic definește puterea de a crește glicemia după consumul a 100 g dintr-un aliment, având ca reper în ce măsură crește glicemia după consumul a 100 g de glucoză care are absorbția de 100%.

În funcție de asta avem alimente cu indice glicemic foarte mare peste 70: sirop de glucoză sau de fructoză, cartofi albi, pâinea albă, orez alb, fulgii de porumb. Alimente cu indice glicemic moderat – între 55 și 70: orez integral, miere, banane, struguri, prune și alimente cu indice glicemic scăzut sub 55: majoritatea legumelor și fructelor care nu sunt foarte dulci.

Ce este INSULINA?

Când nivelul de glucoză începe să crească în sânge, trebuie trimisă în celule pentru a fi arsă în vederea producerii de energie sau depozitată pentru a fi folosită mai târziu. Astfel, pancreasul secretă insulină – un hormon care are următoarele efecte: ușurează intrarea glucozei în celule, iar dacă este mai multă decât necesarul pentru moment, glucoza este împachetată sub formă de glicogen, care este depozitat în ficat și mușchi. Dacă însă ficatul și mușchii sunt plini de glicogen, mai departe, insulina stimulează producerea de trigliceride – o altă formă de depozitare a glucozei, de data asta pe termen lung, în țesutul gras. 

De asemenea, insulina inhibă și arderea grăsimilor. 

După cum vezi, insulina este un hormon de depozitare, de salvare a resurselor pentru mai târziu. Este ca o bunică grijulie și strângătoare care nu aruncă nimic. Poate ai întâlnit și tu acest gen de persoane care toată viața adună tot felul de ciurucuri gândindu-se că la un moment dat vor avea nevoie. 

Dacă vrei să slăbești și să faci curățenie în organism trebuie s-o ții pe bunica departe de casă… adică să ai insulina scăzută.

REZISTENȚA LA INSULINĂ

Pentru a-și face efectul, insulina se leagă de receptorii săi, iar ulterior este degradată în ficat și rinichi. Timpul de înjumătățire este de aproximativ 5 minute. Adică după 5 minute vom avea jumătate din cantitate, iar după încă 5 minute un sfert și tot așa.  Când mâncăm și începe să crească glicemia, pancreasul secretă atâta insulină cât e nevoie pentru a readuce nivelul de glucoză la normal.

Dacă mâncăm alimente cu indice glicemic scăzut (adică polizaharide complexe împachetate în fibre așa cum le-a lăsat mama natura), digestia durează mai mult, glicemia crește mai lent și pancreasul secretă insulina puțin câte puțin, iar nivelul total de insulină nu crește foarte mult. 

Dacă în schimb consumăm alimente cu indice glicemic mare, glicemia crește brusc, iar pancreasul trebuie să secrete foarte multă insulină într-un interval foarte scurt, producându-se spike-uri sau vârfuri de insulină. Asta cauzează rezistența receptorilor la insulină, iar pancreasul e nevoit să secrete și mai multă insulină pentru a compensa, dar asta provoacă și mai multă rezistență, glucoza rămâne mai mult timp crescută după masă, iar când scade, scade foarte mult și produce crizele de hipoglicemie care dau acele senzații de foame intensă. Ai observat probabil, că atunci când mănânci ceva dulce, după două ore, iar ți-e foame.

Diabetul tip 2

Rezistența la insulină e primul pas în declanșarea diabetului tip 2 și această fază poate dura mulți ani. După un timp, rezistența crește și mai mult, insulina e din ce în ce mai ridicată, dar glicemia nu mai revine deloc la normal și se pune astfel diagnosticul de Diabet tip 2, iar ulterior, în stadiile finale, când pancreasul este epuizat va fi nevoie de insulină injectabilă pentru normalizarea glicemiei.

În concluzie, diabetul tip 2 este o boală a stilului de viață și al consumului excesiv de alimente nesănătoase, cauzată de glicemia crescută timp de mulți ani, în care avem la început insulină crescută și abia la final insulină scăzută.

O scurtă paranteză: Diabetul de tip 1 este o boală diferită: autoimună și apare în general în tinerețe, când pancreasul este atacat și nu mai produce încă de la început suficientă insulină.

CONCLUZIE

Pentru o viață lungă și sănătoasă trebuie să avem nivelul glicemiei cât mai mic în cea mai mare parte a timpului și să reînvățăm organismul să folosească grăsimile ca sursă principală de energie. Evită excesul de alimente cu indice glicemic mare,  fă post intermitent și urmărește în continuare articolele noastre.

1 thought on “De ce este zahărul dăunător pentru sănătatea ta?”

  1. Pingback: 10 metode ca să scapi de dependența de zahăr – Dr. Cezar

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *