Ce este și cum gestionezi atacul de panică?

Dacă uneori îți bate inima foarte tare sau cu ritm neregulat, începi să respiri greu, să transpiri, să tremuri și ai un sentiment de neliniște, teamă intensă sau simți că mori – cu toate că nu există niciun pericol real, cel mai probabil ai un atac de panică. Mai poți avea de asemenea și următoarele simptome: senzație de nod în gât, frisoane, bufeuri  (senzația de “valuri de rece și cald”), greață, crampe abdominale, vertij, amețeală, furnicături în extremitățile membrelor și chiar dureri în piept. 

Cele mai afectate sunt persoanele foarte emoționale, anxioase și în special femeile. Iar ca și factori sunt emoțiile negative, acumulate în exces în subconștient, generate de abuzuri și traume din trecut.

La animalele sălbatice, pericolele fizice sunt frecvente. Când sunt amenințate de un prădător cresc hormonii de stres, frecvența cardiacă și presiunea arterială  – iar sângele este direcționat preferențial în membre sau aripi pentru a lupta, a fugi sau a zbura din calea pericolului. Acest eveniment este, în general, de scurtă durată și este urmat de perioade de calm. O gazelă, după ce este alergată prin savană, dacă scapă, în câteva minute paște liniștită.   

Oamenii în schimb, din cauză că nu mai sunt confruntați frecvent cu amenințări reale nu mai știu să-și controleze bine mintea și și-au atrofiat mecanismele de gestionare a fricii.

Frica este un sentiment care ajută organismul să supraviețuiască: să lupte sau să fugă din calea pericolului.  Însă din cauza mediului sigur de astăzi și protecției excesive, nu mai suntem obișnuiți să facem față provocărilor vieții. Omul de azi nici nu mai fuge, nici nu mai luptă. Rămâne înghețat, iar frica îl copleșește. 

Adulții de azi se comportă ca niște copii speriați ce devin din ce în ce mai fricoși și transmit asta și generațiilor următoare:  iar copii lor – hiperprotejați vor deveni niște adulți neîncrezători în forțele proprii, care vor aglomera spitalele de psihiatrie. 

Tu care crezi că e atitudinea potrivită pentru un părinte în ziua de azi: de exemplu, de la ce vârstă ar trebui să lăsăm copiii singuri în casă sau să meargă singuri pe stradă?

Hai să vedem care sunt fricile fundamentale!

  • În primul rând: frica de critică.

Omul este o ființă socială care nu poate trăi singur – are nevoie de comunitate, iar dacă încalcă regulile tribului – riscă să fie alungat și să nu poată supraviețui de unul singur. De aceea, frica de a fi criticați este una fundamentală a ființei noastre și ne blochează în atingerea obiectivelor care nu corespund normelor standard. Poate ai fost criticat în copilărie sau nu ai fost încurajat destul și ai rămas cu o teamă că părerea celorlalți despre tine nu este tocmai una favorabilă. Lumea poate să te critice pentru tot felul de motive, dar cel mai important este să faci în așa fel încât să nu-ți pese prea tare. 

  • O altă frică majoră este: frica de moarte sau de îmbolnăvire.

Ai aflat că cineva a murit și te gândești că viața se termină: “Vai, dar dacă mă îmbolnăvesc, dacă o să mor?”. Începe anticiparea și de la un stimul minor – mintea construiește un întreg scenariu în care începe să creadă: ți-e frică de accidente , de terorism, să zbori cu avionul, ți-e frică de cancer sau de o boalăde inimă sau, mai nou, ți-e frică să nu răcești. 

  • Apoi mai e și stresul financiar.

Trăim astăzi vremurile cu cea mai mare abundență a resurselor din istoria omenirii și puțini oameni mai mor la propriu de foame, însă frica de sărăcie îi împinge pe mulți să muncească din greu și să acumuleze bunuri, se stresează excesiv, și nu-și mai dau voie să se relaxeze. 

  • Pe lângă toate astea mai amintim și alți factori care generează stres: frica de abandon, de singurătate, grija excesivă pentru persoanele apropiate, cum ar fi părinți sau copii, consumul excesiv de știri – pentru că majoritatea sunt cu conotație negativă: intrigi politice, terorism, poluare, accidente.

Iar o persoană foarte emoțională și anxioasă mai asociază pe deasupra și diverse alte fobii: frica de virusuri, de insecte, de inec, de înălțime, de spații închise sau de aglomerație etc.

Managementul defectuos al gândurilor și a fricilor umplu paharul cu hormoni de stres, iar când cade și ultima picătură se declanșează din senin atacul de panică. 

SOLUȚII

Te rog să ne crezi că nu există atac de panica ce nu se poate fi stăpânit și vrem să-ți prezentăm în continuare mai multe metode eficiente pentru a reduce frecvența sau chiar a opri atacurile de panică.

În primul rând, trebuie să-ți recapeți autocontrolul: mintea e ca o sanie care se dă la vale pe un derdeluș – cu cât mai mult aluneci pe aceleași urme, cu atât ele se adâncesc și devine din ce în ce mai greu să ieși de pe făgaș. 

Dar dacă se pune un strat nou de zăpadă – poți încerca să te dai prin altă parte, să faci urme noi, și să construiești un scenariu mental pozitiv.

Când te ia atacul de panică pe moment fă următoarele:

Gândește-te că e doar o stare care trece repede 4-5 minute și nu ține mai mult de 10 minute. Mai ales dacă ai mai trecut prin asta. 

Numără ceva în gând, fă niște calcule matematice, sau uită-te atent la o gâză, la o frunză,, uită-te la nori și vezi ce formă au.

Concentrează -te pe orice altceva. 

Apoi încearcă să respiri rar și profund. Dacă cumva ai apucat să respiri repede și ai făcut hiperventilație – ai eliminat mult bioxid de carbon și riști să faci alcaloză, să amețești și să leșini, în acest caz respiră de câteva ori într-o pungă până când reechilibrezi ph-ul și trece amețeala.

Fă repede niște exerciții fizice, niște genuflexiuni, flotări sau aleargă dacă locul îți permite pentru că exercițiul fizic simulează cel mai bine lupta sau fuga pentru care s-a pregătit sistemul nervos. 

În acele momente de panică nu lua decizii pripite, nu acționa impulsiv.

E foarte important ca nici cei din jurul tău să nu se agite ca să nu-ți agraveze starea. 

După ce atacul a trecut, mergi la medic să excluzi o afecțiune a inimii, a glandei tiroide, deficite de calciu, magneziu, potasiu sau alte probleme de sănătate. 

Iar apoi pune la punct o strategie de a-ți face curățenie în cămara cu emoții și gânduri negative. Pentru asta ai nevoie de ajutor din exterior: un psiholog sau un duhovnic pentru că singur este foarte dificil. Din păcate, nu toți psihologii au vocație și nu toți duhovnicii au har, dar nu dispera și nu renunța, până la urmă vei găsi o persoană potrivită cu care să rezonezi și care te poate ajuta. 

Introdu sportul în rutina ta zilnică. Sportul este cel mai bun tratament pentru psihic deoarece el simulează cel mai bine lupta sau fuga. Și ca să fie eficient, fă mai multe activități sportive, cât mai diverse, astfel nu te vei plictisi și vei fi forțat să fii cu mintea în momentul prezent. Când înveți lucruri noi,  nu prea mai ai ocazia să te gândești la altceva. Apoi mai sunt și endorfinele – hormoni ai fericirii, analgezice naturale, combat durerea și se secretă în timpul efortului fizic. Ele vor da o stare de liniște, iar seara vei dormi mai bine cu condiția să nu faci antrenament foarte târziu. Apropo: Endo – înseamnă endogen – produs din interior, iar morpheus – morfină, iar Morpheus era zeul somnului și al viselor la vechii greci. 

Fă meditație măcar 30 minute pe zi! În viața de zi cu zi ne-am obișnuit să fim reactivi față de elementele din exterior și dăm prea puțină importanță universului nostru interior. Chiar dacă pare greu la început, vei vedea că merită efortul, răbdarea poate fi antrenată și încet-încet vei reuși să te relaxezi.

Iar acum e mai ușor pentru că găsești pe internet o mulțime de clipuri cu meditație ghidată pentru începători. 

Fă tot posibilul să dormi 8 ore pe noapte pentru că somnul e cel mai important pentru reechilibrarea și regenerarea sistemului hormonal și  nervos.

Pentru asta stai mai mult la soare sau în aer liber pe timpul zilei, renunță la televizor și la telefonul mobil cu 2 ore înainte de culcare, mai bine citește o carte sau ascultă niște muzică relaxantă. Evită cafeaua și băuturile cu cofeină după-amiaza, reglează-ți în cameră o temperatură mai joasă de aproximativ 19 grade, sau fă o baie cu săruri înainte de culcare. Evită excesul de cofeină și alte substanțe excitante ale sistemului nervos. 

Încearcă toate aceste metode mai întâi și lasă la urmă, pentru cel mai rău caz, medicamentele – deoarece ele nu-ți oferă decât o fericire chimică – însă frica rămâne tot acolo îngropată în subconștient. 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *